Aprilie

Evaluaţi acest articol
(0 voturi)

Deşi temperatura creşte, în decursul lunii aprilie pot surveni perioade reci, cu ploi sau chiar cu fulguieli scurte de zăpadă în unele zone ale ţării. Odată cu mărirea zilei, temperatura creşte şi apar primele flori. Familiile de albine îşi încep activitatea din afara stupului. Pentru ele, începe un nou sezon, de formare a rezervelor de hrană, de înmulţire.


Creşterea duratei zilei-lumină, înflorirea masivă şi continuă a pomilor fructiferi, a plantelor de pădure, a sălciilor, zălogului etc. precum şi a unor culturi agricole ca muştarul şi rapiţa de toamnă, creează albinelor condiţii optime de activitate şi de dezvoltare a puterii familiilor. Acum are loc înlocuirea totală a albinei de iarnă cu albine tinere, crescute în cantităţi din ce în ce mai mari. Tocmai în acest scop, pe tot decursul lunii aprilie lucrările vor fi îndreptate spre asigurarea în principal a spaţiului necesar creşterii de noi generaţii de albine, a completării cantităţilor de hrană şi a izolării termice în condiţii optime a cuibului.

Lucrari de executat în stupină

  • se iau măsuri pentru igienizarea cuiburilor prin transvazarea familiilor de albine în stupi curați și dezinfectați;
  • se continuă lucrările de verificare amănunţită a fiecărei familii de albine (revizia de fond), dacă acestea nu s-au realizat, şi se notează toate stările anormale care există, prin aprecierea în continuare a activităţii generale, a zborului la urdiniş, a semnelor anormale, a prezenţei mătcii şi puietului de albină lucrătoare de toate vârstele, a suprafeţei cu puiet şi a celor acoperite cu albină, prezenţa trântorilor şi a rezervelor de hrană. Cu această ocazie se reorganizează, dacă este necesar, cuibul familiei, prin eliminarea ramelor goale după diafragmă, pentru asigurarea unui regim termic optim dezvoltării. Revizia de fond se face în zilele călduroase (20ºC) si fără vânt;
  • se iau măsuri pentru corectarea stărilor nedorite: de unificare a familiilor slabe sau fara matcă, de întărire a acestora cu rame cu puiet, de stimulare si completare a hrănirilor, de igienizare si tratament, de verificare şi reparare (înlocuire) a elementelor de stup;
  • pe măsura ocupării fagurilor din cuib cu puiet, se asigură lărgirea cuibului cu faguri clădiţi sau artificiali;
  • se vor aplica tratamentele necesare împotriva varoozei;
  • păstrarea căldurii necesare în cuib;
  • se vor lua măsuri pentru preîntâmpinarea furtişagului;
  • verificarea, repararea, înlocuirea elementelor de stup defecte pentru a rezista în condiţii de transport;
  • în cazul în care urmeaza ca stupina sa se deplaseze în pastoral se pregatesc materialele necesare împachetarii si transportarii stupilor:

- pregătirea familiilor de albine pentru valorificarea culesui;
- pregătirea documentaţiei necesare acţiunii propriu-zise de pastoral;
- pregătirea mijloacelor de transport a familiilor de albine în pastoral ;
- anunţarea primăriilor din localităţile în raza cărora sunt deplasate stupine în pastoral pentru luarea în evidenţă şi protejarea de eventuale tratamente fitosanitare;
- asigurarea cu echipamentul necesar extracţiei şi stocării mierii până la valorificare;

În atelierul stupinei

  • se topesc fagurii reformati, fagurii necorespunzatori din cuib, crescaturile si resturile de ceară;
  • se trateaza fagurii depozitati, de rezerva, contra moliei cerii;
  • se însârmeaza rame si se fixeaza fagurii artificiali.

Speciile nectaro-polenifere care înfloresc în aprilie:
În aprilie începe sau continuă înflorirea urmatoarelor specii melifere: Artarul american (Acer negundo)*, Artarul tataresc, (Acer tataricum)**, Banutei (Bellis perennis), Caisul (Armeniaca vulgaris)**, Capsunul (Fragaria moschata)*, Catina alba (Mippophae rhamnoides)", Ciresul (Cerassus avium)", Corcodusul (Prunus cerasifera)**, Cornul (Cornus mas)**, Jugastrul (Acer campestre)*", Mahonia (Mahonia aquifolium)*, Macesul (Rosa canina)", Marul (Malus domestica)", Mesteacanul (Betula alba)*, Mierea ursului (Pulmonaria officinalis)*, Paltinul de câmp (Acer platanoides)", Paltinul de munte (Acer pseudoplatanus)", Papadia (Taraxacum officinale)", Parul (Pirus sativa)", Prunul (Prunus domestica)", Rapita de toamna (Brassica napus var oleifera)***, Rapita salbatica (Brassica rapa)", Rachita (Sa//x viminalis)", Salcia alba (Safe alba)*", Salcia capreasca (Salix caprea)"*, Ulmul (Ulmus campestris)", Vioreaua (Scilla bifolia)*, Visinul (Cerasus vulgaris)", Zambila (Hyacinthus orientalis)*, Zalogul (Salix cinerea)**.
Aproape toate plantele enumerate ofera albinelor un cules de nectar si polen, unele ca de exemplu artarul tataresc, jugastrul, cele doua specii de paltin ofera si culesuri de mana sau de la salcia alba si cea capreasca albinele aduna pe lânga polen, nectar, mana si propolis. Unele specii ca de pilda mesteacanul și ulmul intereseaza albinele numai pentru polen și mană. Dupa denumirea populară (comuna) și cea științifică am indicat ponderea (importanta) apicola prin asterisc astfel:

  • **** - Pondere apicolă foarte mare
  • *** - Pondere apicolă mare
  • ** - Pondere apicolă mijlocie
  • * - Pondere apicolă mică


În aceasta luna culesurile sunt în general definite drept culesuri de întreținere dar de la speciile care intră în categoria ce are pondere apicolă mare sau mijlocie se pot înregistra uneori chiar culesuri de productie ca de pilda în livezile de pomi fructiferi sau în vecinatatea lanurilor de rapita cultivată.
Oricum este important să cunoaștem și mai ales să valorificam culesurile de nectar, polen, mană și propolis oferite de aceste specii spre binele albinelor și spre binele și profitul apicultorului. Aceasta o doresc tuturor stupinelor și proprietarilor lor. Sper într-un aprilie senin, calduros cu albine sănătoase, mereu mai multe, mai harnice și bine pregătite pentru marele cules care vine: cel de la salcâm.

Este bine de ştiut:

- că albinele aduc în stup cea mai mare cantitate de polen atunci când în cuib se găseşte mult puiet necăpăcit;

- că polenul este transportat de vânt şi de insecte, dar principalele polenizatoare sunt considerate albinele, în sarcina lor căzând 90% din florile polenizate, în timp ce alte insecte polenizează doar 8%, iar vântul 2%.

- cantitatea de proteine în polen variază în limitele 10-54%; ca exemplu cel mai de preţ privind acest indicator sunt alunul şi salcia, conţinutul de proteine digestibile fiind 46,6% şi respectiv 47,1%, iar păpădia doar 10,5%.

- că ignorarea (prin neştiinţă sau nepăsare) de către apicultor a bazelor apiculturii poate pricinui albinelor multe necazuri. Simple discuţii în cercuri apicole sunt insuficiente pentru cunoaşterea regulilor de întreţinere a albinelor, deci este obligatorie studierea profundă a literaturii de specialitate;

Citit 187 ori Ultima modificare Vineri, 13 Mai 2016 11:16
Mai multe din această categorie: « Martie Mai »