Nosemoza

Evaluaţi acest articol
(6 voturi)

Nosemoza este o boală foarte răspîndită, care afectează albinele adulte. Ea evoluează cel mai adesea sub o formă ascunsă (cronică), însă se poate acutiza şi provoca depopularea familiilor de albine când acestea sunt rău întreţinute sau, mai ales, iernate necorespunzător.

Etiologie

Agentul etiologic este Nosema apis, un protozoar unicelular, care se localizează şi se înmulţeşte în intestinul mijlociu al albinei. Când condiţiile de viaţă nu-i sunt prielnice - situaţie care se întâmplă de regulă după moartea albinelor sau când este eliminat în mediul exterior odată cu excrementele - parazitul sporulează, formă sub care el dobândeşte o mare putere de rezistenţă. În momentul când sporul ajunge în intestinul albinei el germinează şi dă naştere parazitului activ, care intră în celulele peretelui intestinal, unde se hrăneşte, se înmulţeşte şi produce toxine (otrăvuri). Acţiunea iritativă şi inflamatorie a parazitului asupra epiteliului intestinal se exteriorizează prin diaree, în timp ce toxinele acţionează pe cale nervoasă, producând tulburări de locomoţie, urmate de paralizie. Difuzarea parazitului în interiorul familiei se efectuează prin transportul sporilor de către albine şi mai ales prin excrementele diareice. Răspândirea bolii de la o familie la alta şi de la o stupină la altă stupină se realizează prin intermediul apicultorului, a albinelor şi a unor paraziţi. Apicultorul favorizează răspândirea bolii prin lucrările de întărire a familiilor sănătoase, folosind faguri, puiet sau albine de la familii atinse de nosemoză; După cum se vede, majoritatea factorilor favorizanţi îşi manifestă influenţa spre sfîrşitul perioadei de iernare şi la începutul primăverii, ceea ce explică apariţia frecventă a nosemozei în această perioadă.

Recunoaştere
Semnele sub care se prezintă această boală sunt:
- o activitate redusă a familiilor de albine primăvara sau după perioadele reci şi ploioase din timpul verii;
- depopularea familiilor cu toate că puietul este sănătos şi relativ numeros;
- prezenţa unor fecale diareice pe stup şi în interiorul stupului;
- prezenţa unor albine moarte sau bolnave în faţa stupului; acestea din urmă manifestînd slăbiciune generală, tremurături, paralizie, abdomenul umflat.
Întrucît aceste semne sînt comune şi altor boli ale albinelor, diagnosticul precis nu este posibil de dat decât prin examen de laborator, ce constă din observarea la microscop a sporilor de Nosema apis existenţi în intestinul albinelor. Rezultatul examenului de laborator este mai sigur atunci cînd se trimite un număr mai mare de albine (30—40), cînd aceste albine sunt prinse la urdiniş (şi sînt omorâte prin introducerea într-o sticluţă cu spirt). Cînd unele din ele au fost bolnave şi adunate din faţa stupului şi de asemenea atunci cînd se furnizează şi o serie de date privind numărul familiilor atinse de boală faţă de întregul efectiv, mortalitatea înregistrată, dacă este şi puietul afectat etc.
Diagnosticul de laborator are o mare importanţă atunci când el confirmă o bănuială de nosemoză bazată pe semne clinice, întrucât dă posibilitate apicultorului să aplice tratamentul potrivit. Pentru formele latente de nosemoză descoperirea sporilor la microscop constituie un semnal de alarmă, ea avertizându-l pe apicultor că trebuie să evite orice situaţie care ar putea duce la acutizarea bolii şi că ori de cîte ori acest lucru nu este posibil, trebuie să aplice tratamentul medicamentos preventiv.
Combatere
În ceea ce priveşte combaterea acestei boli, având în vedere că manifestarea ei nu depinde numai de prezenţa parazitului ci, mai ales, de existenţa factorilor favorizanţi, prima măsură va fi stabilirea şi eliminarea acestor factori.
Tratament - Fumidil B, antibiotic produs de firma americană Abott. Fumidilul B se livrează în ţara noastră în flacoane mate, conţinînd 25 g substanţă totală, din care 0,5 g substanţă activă (fumagilina); restul fiind substanţe conservante. Din conţinutul unui astfel de flacon se pot trata 5 familii de albine. Forma cea mai obişnuită de administrare a Fumidilului B este în sirop de zahăr, în care preparatul se amestecă după ce mai întâi a fost frecat cu puţin zahăr tos şi dispersat în 100—200 ml apă fiartă şi răcită.
Când combaterea nosemozei se execută în perioada aprilie-iulie, tratamentul curativ al unei familii de albine va consta în administrarea a 8 doze de Fumidil B, aplicate cîte una la 3—4 zile interval. Pentru acest tratament, conţinutul unui flacon de Fumidil se amestecă cu 20 1 sirop de zahăr, din care se va da fiecărei familii de albine din stupină câte 0,5 litri, repetându-se această doză de încă 7 ori (respectiv de două ori pe săptămînă timp de 4 săptămâni). În cazul când stupina este formată dintr-un număr mai mic de familii, se poate lua din flaconul de Fumidil numai jumătate sau un sfert din conţinut şi amesteca într-o cantitate corespunzătoare de sirop (10 sau 5 litri), respectându-se apoi doză de încă trei ori la interval de 7 zile (în total cîte 2 kg de familie, în substanţelor conservante pe care le conţine, restul de Fumidil din flaconul deschis poate fi utilizat ulterior, cu condiţia să fie reînchis ermetic şi păstrat la loc uscat, la rece şi întuneric.
Când combaterea nosemozei se execută în perioada februarie-martie, Fumidilul B se administrează în pastă sau în şerbet de zahăr; conţinutul unui flacon fiiind amestecat în 10 kg pastă, din care se va da fiecărei familii de albine din stupină cîte 0,5 kg, repetîndu-se această doză de încă trei ori la interval de 7 zile (în total cîte 2 kg de familie, în 4 porţii săptămînale a cîte 0,5 kg). Bineînţeles că pentru ca medicamentul să poată fi introdus în pastă, aceasta trebuie în prealabil înmuiată prin încălzire, iar Fumidilul dispersat mai întîi în apă. De reţinut că lichidele sau pasta în care urmează să se amestece acest medicament (la fel ca toate antibioticele de altfel) nu trebuie să depăşească temperatura de 40°C (să se poată ţine mîna în ele.
Tratamentul medicamentos trebuie completat cu măsuri de igienă şi anume : îndepărtarea fagurilor pătaţi de diaree, unirea familiilor slabe, uscarea împachetatului şi împachetarea suplimentară, înlocuirea mătcilor. Această ultimă măsură este necesară întrucât şi mătcile se îmbolnăvesc de nosemoză, din această cauză ele mor sau sunt schimbate de albine, iar pînă atunci ele contribuie la răspândirea bolii.
S-a constatat că rezultatele obţinute în combaterea nosemozei prin practicarea tratamentului de primăvară nu sunt dintre cele mai bune, întrucît în această perioadă deja unele familii au murit, iar altele sunt prea slăbite de boală pentru a mai putea valorifica tratamentul. În urma experienţelor făcute în ţara noastră s-a dovedit că într-o stupină infestată evitarea apariţiei nosemozei în primăvara următoare poate fi realizată printr-un tratament de toamnă-primăvară sau numai de toamnă. Potrivit cu tehnologia stabilită pentru acest tratament, cu ocazia hrănirilor de completare făcute în luna august fiecare familie va primi câte 3 g Fumidil B, administrate în sirop 2:1.
Există cercetători (Hanko, R. S. Cehoslovacia) care susţin că se poate preîntâmpina apariţia nosemozei în primăvara următoare numai printr-un tratament de toamnă, introducând conţinutul unui flacon de Fumidil în rezervele de hrană pentru iernare a 5 familii de albine.
Tratament - Protofil, în România nosemoza se tratează cu preparatul "Protofil". Protofil este un medicament ce combate nosemoza, stimulează dezvoltarea familiilor de albine inclusiv în stări de intoxicație, este un extract din ingrediente naturale care nu crează prejudicii, nici albinelor, nici produselor stupului.Prin conținutul de principii active(vitamine și microelemente),stimulează secreția enzimatică digestivă a albinelor și larvelor,inhibând parazitul.
Protofil se administrează în sirop de zahăr sau miere în cantitate de 20 ml produs la 1 litru de sirop, repetat de 3-4 ori câte 250-500 ml sirop medicamentat / familia de albine, şi/sau în paste energoproteice pentru hrana albinelor în cantitate de 40 ml produs la 1 kg pastă, până se asigură 50-80 ml Protofil / familia de albine / sezon (primăvara şi toamna) în funcţie de mărimea familiei de albine şi de starea acesteia, pentru o eficacitate sporită. Pentru mai multe detalii consultați prospectul.

Mai multe medicamente inpotriva nosemozei


În lupta împotriva nosemozei, deosebit de importante sunt măsurile preventive. Faptul că nosemoza este dăunătoare nu numai în forma acută ci şi în cea latentă, la care se adaugă frecvenţa mare a acestei boli în efectivul apicol, apicultorii trebuie sa evite:
- pătrunderea bolii în stupină;
- difuzarea bolii la toate familiile din stupină;
- acutizarea formelor latente de boală.
Preîntîmpinarea introducerii bolii în stupină se bazează pe evitarea oricărui contact — direct sau indirect — cu alte stupine infestate. Celelalte două obiective se realizează prin practicarea cu regularitate a examenului de laborator la toate familiile de albine, prin aplicarea tratamentului medicamentos la întreaga stupină contamintă şi prin asocierea acestuia cu măsuri de fortificare a familiilor de albine, de întărire a rezistenţei lor naturale, de stimulare a depunerii de puiet pentru înlocuirea albinelor omorâte de parazit.
De remarcat că rolul principal care determină evoluţia nosemozei îl are însuşi apicultorul, respectiv tehnica pe oare acesta o întrebuinţează în exploatarea familiilor de albine sau lipsa unor măsuri pe care el ar trebui să le ia pentru a le asigura condiţii prielnice de viaţă. Ţinând seamă de acest fapt, măsurile prin care se pot preveni extinderea şi acutizarea nosemozei sînt următoarele:
- să se limiteze la strictul necesar schimbul de albine, faguri şi echipament apicol între familiile de albine;
- să nu fie deranjate inutil familiile de albine, mai ales la înce¬putul primăverii, cînd întoarcerea timpului rece ar putea avea urmări destul de grave;
- să nu se facă roiri artificiale decît în măsura în care puterea familiilor o permite, să nu se divizeze familiile sau să li se ia din albine şi puiet mai târziu de mijlocul verii;
- să nu se permită întreruperea creşterii puietului între culesuri sau la sfârşitul verii, hrănirile de stimulare în aceste perioade fiind extrem de eficace;
- să se urmărească întărirea în cel mai scurt timp a familiilor slabe;
- să se reînnoiască sistematic echipamentul de faguri, în aşa fel încât din doi în doi ani toţi fagurii de cuib să fie schimbaţi; să nu se folosească faguri vechi, murdăriţi de exremente, care conţin în majoritatea cazurilor spori de Nosema;
- să se evite furtişagul;
- să se evite cauzele care ar putea provoca diareea la albine, cum ar fi spre exemplu hrănirile de completare făcute toamna tîrziu, iernarea pe miere de mană sau umiditatea ridicată din stupi;
- să se instaleze stupinele în vederea iemării pe locuri uscate, însorite şi adăpostite de vânturile dominante;
- să se menţină o permanentă curăţenie în stupi şi în stupină; să se dezinfecteze utilajul apicol după fiecare întrebuinţare iar stupii în fiecare an.
Din punct de vedere legal, nosemoza sub formă clinică este o boală declarabilă, supusă restricţiilor sanitar-veterinare; apariţia ei într-o stupină atrăgînd carantinarea acesteia pe o perioadă de 30 zile de la vindecarea sau moartea ultimei familii de albine bolnave şi după dezinfecţia finală.

 Este bine de stiut:

1. Nosema Ceranae este diferit de Nosema Apis, și prezintă diferite moduri de infecție, virulență, epidemiologie și patologie;
2. Nosema Ceranae pare a fi mai mult o problemă în unele zone decât altele. Acesta poate fi mai mult o problemă în zonele calde;
3. Este probabil o risipă de bani pentru a trata în cazul în care nu ați confirmat că albinele dumneavoastră sunt într-adevăr infectate;
4. Nosema ceranae pare a infecta doar regine cu puțin timp înainte de prăbușirea coloniei;
5. Primele semne de infecție poate fi lipsa de creștere a coloniei;
6. Nu e încă clar cu privire la modul în care Nosema Ceranae se transmite de la albine la albine
7. Din fericire, sporii Nosema Ceranae sunt mai delicati decât cei de Nosema Apis-ele sunt ușor ucise prin expunerea la fie la temperaturi ridicate sau scăzute
8. Este inutil să se încerce "sterilizarea" fagurilor în cazul în care acestea sunt pur și simplu depozitate la temperaturi scăzute (sau cald).

Surse:Manualul apicultorului începător și profesionist

http://scientificbeekeeping.com

 

Citit 1178 ori Ultima modificare Marți, 05 Iulie 2016 12:23
Mai multe din această categorie: « Varroa Brauloza »